Citeşte cum poate uneori dragostea să servească drept protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală.
Unul dintre prietenii mei a moştenit, acum zece ani, o casă undeva la munte. N-are toaletă înăuntru, n-are nici afară. Zidurile sunt crăpate, acoperişul e rupt, pardoseala e putredă, da’ e la munte. Oricine din grupul nostru vrea să scape de Bucureşti are acolo un locşor de evadare fără apă curentă.
Sătui de sauna din apartamente, trei bucureşteni ajungeau – mai exact, ajungeam – într-o după-amiază de vineri la casa părăsită. Ne facem loc printre urzicile altoite din curte şi reuşim să deschidem uşa. Ne croim drum cu măturile printre pânzele de păianjen până la contor să montăm siguranţele. Meşterim cu gânduri luminoase timp de o oră printre liţe şi întrerupătoare, până când ne sună moştenitorul să ne spună că n-a plătit curentul.
Toată lumea în maşină şi fuga spre sediul Electrica din cel mai apropiat oraş. Acolo îl găsim doar pe şeful direcţiei, care se pregătea să intre în weekend. Îi expunem problema şi ne răspunde scurt: „Luni!“. Noi luni trebuia să fim deja în Bucureşti, la muncă. Ca o ultimă încercare, unul dintre noi scoate o legitimaţie de presă. O legitimaţie înregistrată la un ziar decedat de un an şi-un pic. Şefu’ nu mai văzuse un ziarist de la inundaţiile din 2007. Îşi ia salopeta, maşina şi porneşte spre căsuţa noastră.
Toată lumea în maşină şi fuga spre sediul Electrica din cel mai apropiat oraş. Acolo îl găsim doar pe şeful direcţiei, care se pregătea să intre în weekend. Îi expunem problema şi ne răspunde scurt: „Luni!“. Noi luni trebuia să fim deja în Bucureşti, la muncă. Ca o ultimă încercare, unul dintre noi scoate o legitimaţie de presă. O legitimaţie înregistrată la un ziar decedat de un an şi-un pic. Şefu’ nu mai văzuse un ziarist de la inundaţiile din 2007. Îşi ia salopeta, maşina şi porneşte spre căsuţa noastră.
Urcat pe un scaun de care ţinem trei bucureşteni să nu se dezmembreze, şeful Electrica meştereşte cu patentul şi o şurubelniţă cu bec. Printre mulţumiri, unul dintre noi îndrăzneşte: „Da’ fetiţe nu ştiţi prin zonă?“. Şefu’ anticipase probabil o seară exclusiv masculină, ca la petrecerile olimpicilor. Nu răspunde. După ce-şi termină munca şi filamentele becurilor se încing, ne înmânează un bileţel pe care era trecut un număr de telefon. Ne spune clar să-i transmitem celui care va răspunde că sunăm din partea lui şi pleacă. N-a vrut să ne ia nici un ban.
Peste 30 de minute, un taxi se opreşte la poartă. Din el coboară o blondă nu foarte urâtă.
Filme Porno Sex | Filme Porno XXX | Porno Sex XXX
Filme Porno Sex | Filme Porno XXX | Porno Sex XXX
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu